miercuri, 19 august 2009

Baile Herculane




























Ca in foarte multe din statiunile romanesti si in Baile Herculane te imbolnavesti de inima. A se citi de ciuda. E foarte simplu: ajungi intr-o zona cu un peisaj absolut fascinant si dai de mizerie, nepasare si paragina. Cu alte cuvinte, ne-a dat Doamne-Doamne de toate: campie, deal, munte, mare, izvoare de toate felurile, calde, reci, clocite, neclocite, minerale si neminerale sa-si poata trata oricine junghiurile. Si toate pe gratis! (poate ca aici e problema si eu nu m-am prins pana acum).
Ei! La Herculane, ca de altfel in toate statiunile pe care le-am vazut la noi, absolut tot ce tine de turism este in paragina. Izvoarele sunt niste locuri jegoase si darapanate, fostele pavilioane, alta data o mandrete arhitecturala, sunt acum ca dupa razboi, hotelurile-mastodont din vremurile ''de aur'' sunt scoase din functiune de mult (desi intr-unul dintre ele s-au montat aparate de aer conditionat la fiecare camera), seara iti bagi degetele in ochi ca nu e nici o lumina pe strada (decat in weekend), strandurile sunt mici si aglomerate etc. etc. De pilda, am vrut sa ne duce la strandul 7 izvoare, pe care l-am gasit inchis fiindca se schimba apa. Nu-i nimic! Prilej de bucurie ca a doua zi vom face baie in apa proaspata. A doua zi, surpriza! Strandul tot inchis, fiindca se certau proprietarii (unul avea terenul si altul bazinul) care sa incaseze taxa de intrare. Deci, n-am facut baie...
Nu mai sunt decat doua hoteluri functionale: Dacia (unde au avut o mancare delicioasa ca la mama acasa) si Roman (fostul hotel al partidului). Primul, desi era plin ochi, e darapanat pe dinauntru si, dupa cum ne marturiseau niste turisti, e impregnat cu un miros neplacut, de vechi, iar conditiile nu sunt nemaipomenite. Dar daca ai bilet, mai treaca-mearga.
Hotelul Roman...asisderea. Te-apuca frica daca intri. In schimb, gazduieste un mic muzeu cu baile romane, transformat acum in loc de masaj pentru turisti. Cu mese si prosoape jegoase.
Noroc ca statiunea colcaie de pensiuni. Si toate pline! Acolo ai tot ce-ti trebuie in materie de curatenie si confort. In plus, nu te poti plictisi daca faci si ceva plimbari pe munte spre grota cu aburi (pe care am gasit-o cu chiu cu vai din pricina lipsei de indicatoare) sau spre alte obiective situate prin padurile dimprejur. Deci merita sa stai vreo 3 zile prin Herculane, mai ales daca ai piscina la pensiune ;)
Si cu toate astea, nu te poti abtine sa nu oftezi din rarunchi si sa nu simti un maaare gol in stomac cand vezi cum se face turismul la noi. De ce tot ce a fost bun, chiar daca dateaza din vremea comunistilor, nu se renoveaza si se lasa in paragina? De ce totul se tiganeste si se manelizeaza pe zi ce trece? De ce trebuie sa-ti fie sila sa pui sticla la gura izvorului ca sa iei apa pentru diverse reume? Si mai ales, de ce la altii se poate si la noi nu???!!??
Mai am multe de zis, dar deja m-am amarat de tot. Intru in silentio stampa.

Danubiu





















Poze de pe malul Dunarii avem cu duiumul. Am postat numai cateva, desi peisajul este o splendoare atat la noi, cat si pe malul sarbesc (vezi poza nr.6). Drumul e aproape necirculat si, bineinteles in lucru, pe alocuri. Pensiuni sunt destule, unele chiar cu pretentii ''occidentale'', cu piscina chiar pe malul fluviului si cu o vedere spre munte care iti taie rasuflarea. Facand abstractie de tantari, cred ca e o adevarata incantare sa te trezesti dis-de-dimineata si sa respiri aerul molcom si racoritor al Dunarii si al muntelui deopotriva, iar la asfintit sa admiri lumina difuza ce uneste cerul cu apele fluviului. Mai mult, zic eu, nu-ti trebuie ca sa-ti aduci aminte de toate legendele si miturile legate de vietatile Dunarii pe care le citeam in copilarie.

Drobeta-Turnu-Severin

















Orasel curatel si dragut. Cam asa mi s-a parut Drobeta la prima vedere. Parculete cu semne de ''Spre toaleta'' peste tot si in toate directiile (si tot n-am gasit toaleta), cu turn de apa, cu o super fantana arteziana miscatoare in toate partile in buricul centrului, cu un ditamai muzeul de istorie cu acvariu inclus, si bineinteles cu piciorul podului lui Apolodor, uitat undeva intr-un colt si pe care abia l-am descoperit. Drumuri in lucru pe ici, pe colo cu tot cu pitorescul nenea burtos care dirijeaza circulatia.
A! Si sa nu uit! Din capitolul ''ce pot face doua maini dibace'', am gasit si urmele cimentate a la Hollywood ale unor ''vedete'' de Romania: unu' Soparla, unu' Hyena si unu' Vierme. Apropos! Cine's aia??!?!

duminică, 9 august 2009

Curcubeul


Nu ca n-am mai fi vazut fenomene d-astea, dar ni s-a parut frumos curcubeul aparut tam-nesam in mijlocul lacului de la zoo. Si cum anumite trei culori se disting mai bine, parca-parca imi vin in minte niste cantecele stravechi... Dar n-are a face una cu alta!

Fete-Fete









Dupa cum am mai spus o data de mult, in calitate de ciori trebuie sa ne mai laudam puiul din cand in cand. Si nu m-am putut abtine sa nu arat niste mutre din repertoriul fiica-mii.

Friends










A nice but short day spent in Valcea with good american friends. And a delicious beans soup in bread - before and after.

Populare










Acum vreo saptamana s-au sarbatorit niste zile ale muzicii populare. Din nou. Am fost si noi prezenti din intamplare numai la parada, fiindca pana sa inceapa spectacolul a trebuit sa ne intoarcem sa ne hranim progenitura. Oricum, ne-a placut atat cat am vazut, mai ales ca ne era dor si de chiuiturile oltenesti, si de cadentele banatene, si de papucii grecesti cu motocei si de multe altele. Si ne-au placut si cei doi dansatori cititori de ''Adevarul de Sibiu''.