Remember...

Englezii -fotbalisti hiperbolizati. Foarte simpatici, mai ales pentru pustimea adunata pe pietonala. Reactia fiica-mii a fost rasu'-plansu' (rasete cu lacrimi in ochi de frica sa nu-i faca ceva vreun urias...)


Nelipsitul Marian Ralea a intretinut atmosfera din parcul Subarini pentru vreo trei ore bune, antrenandu-i pe copilasi in jocul de-a basmele. Interactiv si amuzant, deci educativ.


Minerii de la Rosia Montana. Care nu ne-au mai palcut cand am aflat ca sustineau ''proiectul Rosia'', de exploatare pe baza de cianuri si alte cele, precum si transformarea Rosiei intr-un ''oras modern'', cu vile lipsite de personalitate, in detrimentul frumusetilor naturale ale zonei. Ma rog, asta e parerea noastra. Oricum in tarisoara asta a lui voda prin loboda se face tot ce vrea voda (a se citi base)...

Francezii mai mult decat simpatici si foarte talentati (Fanfare en Petarde, parca....nu stiu daca am pus bine e-urile finale, ca nu prea stiu sa scriu frantuzeste). Or'sicat, pe ei i-am vizionat de trei ori!! Si nu ne-am plictisit. In plus, Miruna a adormit foarte bine (in carca lui tata-su) pe ritmurile lor, de altfel destul de zbuciumate.

Alti englezi (Cockney Awkestra, parca le zicea). Simpatici.

Nu-mi aduc aminte cine sunt cei de aici, dar de vazut am mai vazut acrobatii din astea. Ba inca unele si mai si.

Din nou englezi (The Flying Butresses). Doi batranei veniti din Oblivia ratacind pe strazile lumii moderne, impreuna cu tot calabalacul lor de lucrusoare, amintiri, tabieturi, zambete, politeturi si umor tipic englezesc! Nota 10 de la noi.

Si in fine, spaniolii foarte galagiosi, dar de efect. Ultima seara a festivalului s-a incheiat cu un concert Zdob si Zdub (fain) si cu focuri de artificii, ca de obicei. Dupa zgomotul pe care l-au facut, am dedus, printr-o logica imabatabila, ca focurile au fost memorabile. De vazut, nu le-am vazut, ca eram deja in pijamale, de straja Mirunei :)


Concluzii seci:

Festivalul de Teatru de la Sibiu, 2010. Fuse si se duse. De data asta am vazut prea putine, fiindca spectacolele de pe centru se reluau in fiecare zi cam pe la aceleasi ore. Asa ca am reusit sa-i vedem pe unii de vreo trei ori, iar pe altii deloc. Poate la anul vom fi mai norocosi si vom prinde si ceva bilete la spectacolele ''cu intrare''. Una peste alta, reprezentatiile pe care le-am vazut au fost interesante, reconfortante, simpatice, abstracte, hazlii si de tinut minte.