luni, 19 iulie 2010

Esenta cantecului popular romanesc

Zilele trecute butonam alene telecomanda si ma opresc, din ratiuni inca nedescoperite, pe postul Favorit. Ala cu muzica populara, dupa care nu ma dau (deloc) in vant. Si aud un cantec de-al nostru, popular, neaos, cum vreti sa-i ziceti, cu text uimitor de (s)explicit. Las' ca de ''Ana, zorile se varsa, lasa-ma sa plec acasa la copil si la nevasta'', am mai auzit. De cantec de pahar, voie-buna, socri, nasi, betii, iubiri prin capite, cu jintita si cas la gura (!!) iar am auzit.

Dar cantecul asta era despre cat de iubarete ( a se citi infidele) sunt nevestele de romanasi. Hai ca nici aici n-ar fi buba, dar mergand mai departe cu analiza (stilistica) a textului, am descoperit cu stupoare ca romancele sunt lesbiene! Nevasta principala din text zicea ca se duce la preot pentru spovedit...dupa care se razgandeste si intra in pat cu preoteasa, ca aceasta din urma stie mai multe si o poate invata si pe ea. Pacat ca memoria nu ma ajuta sa reproduc nici macar doua versuri. Oricum, am stat cu gurile cascate mult timp dupa terminarea acordurilor vesele...Oare sa fie cantecul asta din mosi-stramosi? Sau poate e o transpunere in termeni folclorici a hitului ''I kissed a girl and I liked it''. Asta si pentru cei care nu vor sa asculte si alt fel de gen muzical.

Si totusi, cine autorizeaza sa se cante asa ceva la ore de audienta crescuta, pe un post de televiziune care isi propune sa promoveze folclorul romanesc (intr-o tara predominant ortodoxa, unde preferintele sexuale sunt inca tabu-uri pentru multi)? Nu-s suficient de murdare - gramatical si moral- manelele? Uite ca nu... Dar pana unde se poate merge? (Ha ha ha ha, domnule, pana unde nu va asteptati...)

2 comentarii:

Ropotin Radu spunea...

Salut am sa iti dau un citat din :
"Puya - Undeva in Balcani"

Avem multe biserici ca pacatuim cam des
Pline de femei maritate din interes.
Sud-Est, Romania undeva in Balcani
Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.

Realitate 100 % sunt astfel de specimene care uita de juramintele de iubire si pe nevazute si-o mai trage si cu altul sau alta ca de se poarta.
Nu comentez mai multe sunt versuri poate inspirate din crunta realitate

Ropotin Radu spunea...

Înrădăcinat în spiritualitatea românească de peste două mii de ani, cântecul
popular, bogăţie de nepreţuit a folclorului, este un mod de viaţă şi de exprimare a
filosofiei poporului român. Gândurile, sentimentele şi aspiraţiile ţăranului nostru se
topesc în versuri populare pe care se mlădiază cântecul. Existenţa cântecului popular
este legată de patru coordonate: o coordonată umană (ţăranul şi colectivitatea
satului), una terestră (aşezarea rurală în natură, într-un spaţiu şi într-un timp anume),
una magico-religioasă (credinţa în Dumnezeu şi o întreagă mitologie) şi alta psihoemoţională
(trăirile, dorinţele, gândurile şi aşteptările pe care se întemeiază
existenţa). Prin aceste coordonate, cântecul popular se întipăreşte uşor în memoria
colectivităţii şi se transmite din generaţie în generaţie.