Craciun fericiiiiiit!!!!

Sa aveti un Craciun fericit, cu sanatate si impliniri!

''Ate poie cu Nununa''

In traducere libera din limbajul fiica-mii: ''alte poze cu Miruna''


... de la colindat



Visand la Mos Craciun




Caciulite

Din ciclul ''daca doriti sa revedeti''

Iata cateva poze cu Sibiul, din Turnul Sfatului (mai putin una). Si nu, inca nu a dat prima zapada pe la noi. E numai zapada artificiala, insirata prin Piata Mica pentru filmarea unei reclame. Si da, s-a deschis deja targusorul de Craciun (revenim cu poze cat de curand). In schimb, fiind an de criza (in pofida spuselor celor sus-pusi care, acum cateva luni, jurau pe rosu ca am iesit din...probleme), luminitele de Craciun s-au redus drastic. Aidoma si iluminatul stradal, unde stalpii merg numai din doi in doi: unu' da, unu' ba!

Dar ce spun eu, sa lasam crizele deoparte: colindele au inceput deja, caruselul din oraselul de Craciun se invarte neobosit, castanele coapte nu se mai dau la suta de grame, ci la bucata (scump, doamna, scump!!), clatitele de la casuta cu specific din Piata Mare sunt la fel de tari si sfaramicioase ca napolitanele (din cele invechite), decoratiuni de Craciun sunt pe sponci, de revelion nu ne mai canta Goombay Dance, ci Riff (noua ne plac) si cam atat.

Sa fiti cuminti, ca sa vina Mosu'! :)

Protestele la noi si la ei

Mai ieri vad la stiri doua subiecte referitoare la aceleasi dureri pe care le avem cu totii de cand cu criza, si anume protestele impotriva modificarii legii pensiilor, impotriva masurilor de austeritate, impotriva micsorarii salariilor bugetarilor etc etc. Iacata:
La ei:
''..aproximativ 3 milioane de francezi au iesit in strada pentru a protesta impotriva modificarii varstei de pensionare...''.

La noi:
'' ...peste 100 de oameni protesteaza in fata Ministerului de Finante...''

Si iar ma enervez: pai nici la proteste nu suntem in stare sa ne adunam mai multi? Si aici se vede diferenta intre romani si restul Europei? Trebuie neaparat sa fie micii, berea si maneaua ca sa ne scoata in strada? Spaniolii au iesit pentru o micsorare a salariului de 5%, iar pe noi nu ne ''sensibilizeaza'' (ca tot se foloseste mult cuvantul asta) nici SFERTUL (teoretic, ca practic e mai mult) taiat din salariu?? Nu ne zdruncina confortul nici nesimtirea baselului care ne invita cu nonsalanta sa nu-l mai plictisim cu pretentiile si sa plecam daca nu ne convine?

Las' ca e tanti invatatoarea care face greva foamei de 58 de zile. Si ce daca e? Cainii latra, ursul merge... Sa vedem daca mamaliga noastra bubuie macar in toiul frigului.

Si iar Miruna

...Socializeaza cu Sebi si invata bunele maniere :)

PS. Multumimm lui Costin pentru foto

Nasi!

Cum se zice, n-ai trait cu adevarat daca n-ai nasit macar o data. Nu stiu de unde vine afirmatia asta (si nici macar nus tiu daca am retinut-o corect), dar uite ca suntem si noi nasi (sa ne traiasca finii!:)) Ca urmare, ne laudam si noi cu doua- trei poze (pentru care ii multumim lui Radu).

De maine...

...Incepem cresa. Daca tot a fost nebunia cu inceputul de scoala pe teritoriul mioritic, am zis ca e timpul sa ne ''scolarim'' si noi. Asa ca tineti-ne pumnii, fiindca avem (mai ales eu) o gramada mare de morcovi adunati special pentru maretul eveniment :)

O toamna frumoasa si cat mai lunga! (inainte de iarna asta despre care s-a zis ca va fi cea mai grea din ultimul mileniu)

Cu si despre Miruna

Pentru cei care n-au mai vazut-o demult pe Miruna, iacata-o! Si acum rupem, in sfarsit, si cateva cuvintele. Preferatele sunt mama, tata, mamaie, tataie, oua, apa si ulei. Ce-i mai important, zic eu.. :)

Revederi

Am uitat sa va spunem ca am reusit sa vedem si turnul din Pisa (care e inclinat rau, parerea mea!). Nu l-am vizitat din motive de zgarcenie, fiindca urcatul in turn insemna suma de 15 euroi, adica exact cat am platit ca sa vedem Vaticanul (si facuram paritatea si ajunseram la concluzia ca mai bine il vedem de afara...)
In schimb, oraselul Pisa este o bijuterie. Pe cat era de asaltat de turisti, pe atat era de pasnic si linistit. In plus, am descoperit cu emotie ca e si foarte aproape de mare, fapt pentru care ne-am si deplasat pentru o baie rapida la o statiune din vecinatate. Unde pe un petec de nisip de cativa metri ne-am intalnit cu o gramada de romani. Care, initial, ne-au salutat, de voie de nevoie, in dulcele accent italian. Dupa cinci minute de conversatie, si-au dat drumul la vocabularul neaos de genul ''ce dreacu' sa-i faci'', ''dreacu' stie'' si alte dracii din astea (cica din Targoviste erau dansii..) Intr-o juma' de ora am aflat tot ce se putea despre familia stabilita de 6 ani pe meleagurile latine. De la bune, la rele. Si sa mai zici ca romanii nu sunt deschisi!

Ultimul popas - de numai cateva ore - a fost la Venetia, unde ne-am revazut cu Alina si Obi. (Multumiri inca o data pentru ospitalitate, si promitem sa revenim cat de curand!) Ii pupam si ii imbratisam din Sibiu si le uram o vara bogata!

Toate drumurile duc la Roma

Sincer, nici n-am stiut ce poze sa aleg pentru postare. Sunt atat de multe si atat de sugestive, incat m-am decis sa pun la intamplare ce-mi pica in mana. Dupa cum ne asteptam (si din cate stiam de la scoala si de la altii) Roma e plina de istorie. La tot pasul sunt tot felul de ruine, tot felul de cladiri cu arhitectura deosebita, asa - pe sufletul meu, muzee peste muzee, o multime de turisti de toate natiile si de toate culorile, si asa mai departe. Asta e partea placuta pentru care, din punctul meu de vedere, merita sa vizitezi Roma. Astfel ca intr-o zi ne-am intrecut pe noi insine si am reusit sa acoperim o mare parte din obiectivele turistice renumite: de la Forumul Roman, Palatino si Colloseum, la Piata Navona, Fontana di Trevi, Pantheon-ul si Piazza di Spagna. A doua zi - Vatican si biserica Sf. Petru. Cu preturi acceptabile (12 euro pentru forum, Palatino si Colloseum si 15 euro pentru Vatican, cu toate muzeele incluse). Restul pe gratis. Am degustat si o pizza de la mama ei (intr-adevar buna), unde noroc ca am cascat ochii si ne-am reamintit matematica elementara, fiindca altfel plateam 23 euro in loc de 17!! Am iesit spasiti din pizzerie, escortati de huiduielile vizuale ale ospatarului...

Si intr-adevar, deja am simtit ca respiram aer de-al nostru (cu tigani cu tot, vezi una din poze). Peturi, mirosuri greu de suportat in metrouri, trafic haotic, chelneri pregatiti sa te fure la cea mai mica neatentie, ce sa mai: ca la noi! Eh, asa da...deja stii cum sa te invarti intr-o lume de-asta...Plus ca am inteles, in sfarsit, de ce suntem atat de ... ''bine'' vazuti de fratii nostri latini. In autobuz, in drum spre hotel, ne-a abordat un romanas de-al nostru ceva mai spalat decat tiganii, dar cam tot pe-acolo in ceea ce priveste comportamentul. O tanti de pe scaunul din fata ne-a aruncat o privire ucigatoare cand ne-a auzit vorbind cu nenea si s-a mutat pe un alt scaun, undeva mai departe de noi. Frumos, nu?

In fine, lasand la o parte toate astea, Roma merita toti banii din punct de vedere turistic. E greu sa-ti imaginezi atata cultura concentrata intr-un singur loc. Mie mi s-a parut coplesitor si in acelasi timp frustrant sa incerci se te bucuri de toate comorile Vaticanului in numai 2-3 ore. Ma gandeam ca si la noi, la Constanta, sunt ceva ruine romane si un mozaic superb din aceeasi perioada. Dar trecem pe langa ele cu aceeasi nepasare cu care treci pe langa magazinul de 38-uri...Si de aceeasi nepasare din partea autoritatilor au parte toate ''ramasitele'' astea care dovedesc ca suntem pe aici de atata amar de vreme, inlcusiv Sarmisegetusa.

Una peste alta, speram sa fim sanatosi si sa mai vedem Roma o data, mai pe indelete.

PS. Am vazut si Columna lui nenea Traian si ne-am zgait, de departe, dupa stramosii nostri daci. Nu i-am localizat, din pacate, ca eram prea departe... Oricum, numai noi romanasii ne inghesuiam la columna. Ca doar are ceva insemnatate, nu?

Despre Viena, numai de bine

Am fost si noi intr-un scurt concediu in care ne-am propus sa revedem, putin mai pe indelete, Viena. Ca si prima data, nu ne-a placut: curatenie la tot pasul, cladiri si arhitectura deosebite (si minunat intretinute), toalete (curate!!!) chiar si in pustietatile autostrazilor, ordine si disciplina, metrou super-rapid si super-curat, inghetata delicioasa, camera de hotel de doua stele curata si cocheta, oameni care vorbeau engleza la tot pasul (inclusiv cei de varsta a treia), piste pentru biciclisti cat vezi cu ochiul, biciclete de inchiriat la tot pasul si lista ar putea continua.
Pai cum sa ne placa? Plictisitor de frumos si perfect. Nu tu cersetori la terasele in aer liber sau la intrarea in catedrale. Nu tu caini, pisici sau alte vietati stropsite pe strazi. Nu tu mirosuri ciudate la buda. Nu tu manele si muzica house data la maxim in masinile decapotabile. Nu tu tiganii si mizerie in mijloacele de transport. Nu tu mutre din partea vanzatoarelor. Un cosmar, ce sa mai!
De pe autostrada austriecilor am fost deviati pe un drum paralel, din cauza unui accident (da, sunt si la ei din astea, se pare). Soseaua care serpuia printr-o zona muntoasa (perfecta, la randu-i) n-avea nici o denivelare si nici o groapa. Desi erau doua benzi si din loc in loc linie discontinua, iar masinile rulau in coloana, nimeni nu a depasit pe nimeni! Adica bun-simt in trafic. Nici asta nu ne-a placut. Pai unde sunt ai nostri tineri care apasa pedala de acceleratie si taie calea ''fraierilor'' pentru a fi in fruntea tuturor? Unde-s semnalele luminoase agasante care urla ''da-te la o parte ca vreau sa trec!!''?
Hotarat lucru, Austria nu e pentru noi... Din pacate, la cum evolueaza lucrurile, se pare ca nu va fi nici pentru copiii copiilor nostri.